Trupurile lor arzand de fierbinteli delicate.
Îţi măsoară cu privirea fiecare mişcare.
Se gandeste absurdă la cum o sa fie caracterizată.
Dorinţele ei sălbatice se lipsesc de buzele lor.
Îşi tine parul negru în voia vantului.Îi da o tenta de naturaleţe.
Spatele divin coborand de sub curba umerilor este acoperit de un voal alb.
Este persoana care nu spune prea multe prin vorbe.Doar muşcînd-se si privind-o în ochi vei ştii ce îşi doreşte.
Zgomotul tocurilor se aude din ce în ce mai încet.
S-a depărtat de restul lumii.Si-a luat rămas bun de la privirea lui.
Toate sentimentele ei au rămas închise sub mare.Toate amintirile au rămas bine prinse de valurile acum reci.
Ştie ca nisipul nu îi va mai aluneca printre degete.
Misterul marii a dispărut,la fel si ea.
Nu a luat nimic cu ea,nu vrea sa-si amintească de trecut.Chiar dacă asta ar face sa se simtă satifăcuta.
Îi va lipsi doar lumina vie a lunii care se înălţa pe cerul lipsit de nori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu