Revenire, partea |

-După atatia ani pierduţi în vraja marii, te-ai gandit sa mă suni si sa o luăm de la capăt.Tipic ţie...

Au trecut 10 ani si imaginea ta îmi este la fel de bine tipărita în minte.Ti-am promis ca îti păstrez amintirile într-un colţişor din mintea mea.M-am ţinut de cuvant.-

Sambata, ora 11:00, iar eu încă îmi pierdeam timpul prin pat.În timp ce pleoapele mi se închid, telefonul începe sa sune..si suna..suna..suna..intr-un final am răspuns:

"-Neata, A.!Sper ca nu te-am trezit...asa cum o făceam de obicei.

..cunoşteam acea voce groasă, dar blanda.Îmi aminteam aproape zilnic de acel calduros, dar plin de mister 'neata'.Cu toate ca eram sigură ca tu erai la telefon..evit sa spun ceva.A trecut atata vreme ! el continua:

-Ştii..mă întrebam dacă locuieşti încă aici...Mai eşti acolo ?!

-Deci chiar te-ai întors..totuşi..

-Lasă-mă sa îţi explic, da-mi o singura şansă si îţi promit ca nu o sa te dezamagesc!

-Nu am timp de explicatiile tale, la mijloc sunt 10 ani în care nu ai mai dat niciun semn de viaţa,plus ca ti-ai schimbat si numărul de telefon iar tot ce am putut afla despre tine este ca ai fugit seara cu ea.Toata lumea a fost ingrijorata pentru tine, inclusiv eu.

- ..nu am crezut ca..

-Nu mă intrerupe !Ce a fost ,a fost si cu asta am pus punct discuţiei.

-De dragul vremurilor bune, în care era totul perfect, nu îmi închide telefonul în nas.Măcar spune-mi dacă ai rămas în oraş si locuieşti tot cu sora ta.

-Nu crezi ca e cam tarziu sa te mai interesezi de mine ?!Ştii, nu totul ti se oferă pe tavă doar ca eşti cine eşti.

 ---------------------------------
-Dar..te-am rugat !"


De fiecare data, sambata după masa îmi petrec cateva ore bune în fata laptopului (sambata este zi de lene).Se aude un zgomot ciudat din spatele uşii, dar dau vina pe motanul care are obiceiul de a sari peste anumite lucruri sisfarseste lovindu-se în usa.Suna insistent la usa, dar cum am zis mai sus, sambata este ziua de lene si o las pe sora mea sa răspundă.După cum mă aşteptam, iese din camera ei injurandu-mi motanul, 'se loveste' de vechea floare din colţ pe care ea a denumito jungla si deschide usa.
-E pentru tine !!!
Din ce îmi amintesc, nimeni nu si-a anunţat prezenta în acea zi.Cu greu renunţ la ideea ca urma sa îmi fac o masca de fata si sa mă răsfăţ.Merg spre usa de la intrare.Un fulger bate în geam si mă gandesc ca 'musafirul nepoftit' probabil îşi caută un adapost.Cam asa ceva a si fost...
-Ce cauţi  aici ?!Ai greşit persoana, adresa..
El era ud tot.Se scurgeau picături de ploaie din hainele lui.Nu puteam sa îl dau afara..era furtună (sau puteam, dar ceva din mine m-a oprit).Cu toate astea nu mă pot abţine sa nu îl critic si sa nu îi reproşez ca a greşit mult prea mult, iar eu nu vreau sa  îmi mai amintesc de persoana lui.Ştiu ca au trecut 10 ani, dar la infatisare este neschimbat, ok..acum are un corp de invidiat, dar trasaturile sunt aceleasi.Nu îi pot uita zambetul din coltul gurii, sau ochii albastrii ca cerul cand este vara.Acum este un barbat în toata firea.A renuntat la tunsoarea de pusti si si-a schimbat aspectul neingrijit.
-Sunt sigur ca am venit unde trebuie, si spunand aceste cuvinte si-a asezat palmele pe talia mea si m-a sarutat pe obraz.

În mine se dadea o lupta..mi-am promis ca nu voi mai avea vreo legatura cu el, ca nu o sa vreau sa fac parte din viaţa lui, destul de zbuciumata,ca si eu îmi refac viaţa, la fel ca el.Dar în atatia ani, nimeni nu ia putut lua locul..Iar acum, cu venirea asta neasteptatasi alte 5 batai în plus pe minut.N-am rezistat si l-am luat în brate, foarte strans.M-a bufnit plansul, dar incercam sa ascund acest detaliu..incercari esuate. simt ca îmi bate din nou inima..
-Si traditia de sîmbăta a rămas la fel ?
-Pijamale dimineata-după amiaza iar seara-filme ?
-Lucrurile s-au mai schimbat, au aparut si altele în program.Sunt un om matur acum.
-Pijamalele cu pisici si papucii pufosi îmi demonstreaza asta !
-Mai taci !Vrei un prosop ?
-Eventual mă inviti inauntru ..?!
-Mergi cam departe pentru un strain.
(sa fim seriosi, nu era un strain, cel putin, nu pentru mine)

Stiu !A trecut mult, foarte mult timp de cand nu am mai scris nimic pe blog.Nu incerc sa imi gasesc scuze de genul:'N-am avut timp, am avut altceva de facut' etc.N-am nicio scuza..

Am visat.Am visat mult, foarte mult.Stiu, ma repet.

Dar nu am stat chiar degeaba.

Am fost plecata destul de mult timp.In toata aceasta perioada m-am convins de cateva lucruri, mi-am dat seama ca nu pot ajunge sa imi implinesc toate visele, am observat cate lucruri mizerabile poate face o singura persoana in atat de putin timp.Am fost dezamagita si incerc sa nu regret absolut nimic, nicio alegere nu a fost gresita si merg dupa o vorba :'Nimic nu este intamplator.'

Am cunoscut persoane noi, care mi-au deschis ochii si m-au trezit la realitate.Acum TOTUL este nou, e ca si cum mi s-a oferit o noua sansa, o noua usa..pe care am deschisa fara sa stau mult pe ganduri.Dincolo de aceasta 'usa' oamenii nu poarta nicio masca, nu ca nu ar purta, dar eu o dau cu usurinta la o parte si raman surprinsa.

Parca incepe sa imi para rau ca nu mai sunt la fel de naiva,de visatoare sau copilaroasa..Parca era mai frumos.Mi-am dat seama ca persoana care mi-a promis ca ma va proteja si va avea grija de mine tot timpul a mintit.Iar eu, am crezut.Am crezut in acele vorbe si m-am lasat 'prada' vanatorului.Dar asta a fost in trecut, pentru ca acum nimeni nu mai ajunge la acea parte din mine..care a fost exploatata.

Si nimic nu se opreste aici.