you love meee.

 
Îmi lipesc buzele de marginea obrazului sau, de bărbia sa, respiraţia fiindu-mi sacadata în timp ce şoldurile sale le apăsa pe ale mele.Toate sentimentele pe care m-am luptat din răsputeri sa le resping, sa le ignor, îmi invadeaza si cel mai mic colţişor din corpul meu.Mă simt în siguranţa în braţele lui, mă simt eu cea veche si fericită.Îmi era dor de mine, dar mai dor îmi era de ceea ce simţeam în acele momente.
Îmi închid ochii iar el îmi scoate hanoracul cu grija, fiind atent la fiecare reacţie a mea.Ingaduind apasărea palmelor lui, îmi spun ca acest sentiment nestăpînit, aceasta veselie care vibrează în mine nu poate însemna nimic altceva, decat Iubirea.

Mă sărută încet.Este sigur de ceea ce face, iar eu îl urmez.El este singurul căruia i-as putea explica si m-ar înţelege ca mi-a fost greu sa cred în tot ceea ce este acum.De ce?Simplu.Mi-a fost frica ca as putea pierde din nou.Si nu mă refer ca as fii părăsită sau asa ceva, ci ca l-as pierde pe acel el.

*Se întinde langa mine si apoi mă face si pe mine sa mă întind.Stăm amîndoi pe canapeaua din dormitor, privindu-ne unul pe celălalt.*