Pentru tine.

Simt ca am nevoie de mine acum.

Ştii..de ceva timp mă chinui sa mă regasesc, sa-mi adun forţele si sa îţi marturisesc ceea ce simt.

Îmi este dor de TINE !Da, chiar îmi este.
Ştiu ca te-am făcut sa plîngi..si nu mi-am dorit asta nicio secundă, nu puteam si nu pot gandi asta nicio clipa.Este adevărat ca m-am schimbat, observ asta foarte bine.Îmi pot da seama ca te-au durut cuvintele pe care ti le-am spus..Nu sunt genul de persoana care sa îşi descarce nervii pe cineva, mă cunoşti, mă descurc,mai mult sau mai puţin bine, dar strang din dinţi, plang, urlu si zambesc;ranjesc printre lacrimi dacă este nevoie.
Acum îţi pot scrie sute de randuri, pot face asta.Pot scrie o carte despre prietenia dintre noi..Si pot spune cu tărie ca soarele ne-a legat.Chiar dacă, roşcată fiind, ploaia m-a adus langa multe clatite fierbinţi si o furtună.Important era ca eram noi doua si tu îţi poţi aminti acea zi...acel început de vară ?
Îmi spuneai "la bara noastră proaspăt vopsită" printr-o îmbrăţişare ca maine va fi mai bine..Mă incurajai, te incurajam si speram la mai multă fericire.Cat de diferite sunt lucrurile..atunci radeam din nimicuri, dar eram fericită si îţi dădeam si ţie din bucuria mea, dar ce tu îl primeai de fiecare data.M-ai sfatuit mereu sa las adrenalina, nu o sa îmi facă de fiecare data bine asta.Si recunosc, ţigările nu mai sunt ce-au fost! :))
Cu tine puteam vorbi ORICE[nu vreau sa vorbesc la trecut, îmi este teamă de acest lucru].Si nu am vrut sa..comunicam prin intermediul unui blog[mai ştii cat m-am rugat de tine sa îţi faci si tu un cont?:>;am rămas aceeaşi narcisistă cand e vorba de vară]

                                                      Amintirile nu mă obosesc..