Contactul cu realitatea.

Realitatea...necrutatoare ?

Da.Acum mai mult ca niciodată.

La fel ca si un ghimpe de trandafir înfipt adînc în pielea ce caută o raza de Soare.

Tanjesc după dimineţi reci de iarna ,după o adiere de vant si toate acestea indulcite de o singura raza de Soare ce mi se aşterne pe chipul lipsit de fericire.M-am răcit.Nu vreau sa mai am încredere în oameni.

M-am axat pe viitor, pe sentimente sincere, dar nu puternice.Mi-am propus sa nu îmi fac dorinţe.

Vreau sa zambesc, dar nu sa rad.Sa uit de ce am fost pană acum.

Sa fiu un trecător prin viaţa.Sa plec si după sa revin.

Vreau sa uit.Amintirile sa le închid intr-un colţişor din sufletul meu si acolo sa ramana.

Voi depăşi fiecare zi ca si cand nu mi-ar pasa de părerile voastre.

P.S: Acum, cortina se prabuseste.Îşi aşteaptă aplauzele.

Degetul lui îi desena pe abdomen o spirala.Neintrerupta, lentă, neincurcata.

Erau doar ei doi si un răsărit.

Din nou soarele iese din mare.

Ce mult l-a iubit.



Acum ştie ca în dragoste totul este permis.

Ca nepăsarea si indiferenţa sunt puternice, îşi promite ca nu se va mai repeta.

A fost.

nu o sa iti imaginezi vreodata.

Îţi doreşti sa îţi mai zambeasca, sa rada si sa te stranga puternic în braţe.

Vrei sa îţi spună cat de dor ia fost de tine..de trupul tău; de tot.

Întrebi cu o curiozitate dementa dacă simte ceva cand te vede, dacă chiar îi plac glumele tale.

Te priveşte lung, parcă vede prin tine.

Cunoşti firea aceasta..visatoare, atat de romantică.

Ti-a lipsit ca fix atunci cand totul era perfect, ceva sa întrerupă momentul.



Nu vrei sa uiti de acele clipe..în care frigul era atat de cald.

Clipe în care soarele îţi strălucea în vene.

Mi s-a spus sa..scriu si despre mine.Nu doar despre cum vad eu lucrurile.Credeam ca asta mă defineste, dar nu este asa.

Toamna mă deprima.Toate schimbarile care s-au petrecut atat de repede.Parcă nici nu m-am putut bucura de ele..mă întristează.Si cel mai tare mă doare ca acestea vin din partea persoanelor la care ţineam al naibii de mult.Mă bucur de fiecare îmbrăţişare sinceră, de fiecare moment în care pot visa.Trecerea ireversibila a timpului mă face sa disper.Exagerez.Nu mă mai regasesc.Nu te mai regasesc.

Iubeam toamna.

Iubeam sa ştiu ca tu erai alături de mine si mă ascultai.Calmitatea ta mă liniştea.Mă aduna.

Acum ?Acum vorbesc la trecut.Nu mai sunt la fel.Te-ai îndepărtat, nu îmi pasa.Am persoane noi în preajma mea.Persoane cărora le-am incredintat încrederea mea, poate mult prea devreme.Am simţit sa fac asta.Poate ca nimeni nu mă mai asculta ca tine si nimeni nu mai este interesat de ceea ce gandesc.

Mi-ai spus ca sunt o persoana diferită.Gandesc foarte diferit.Nu mă poţi defini.Nu poţi sa descoperi cum sunt eu.Tot ceea ce vezi..este misterul.Si atat.

P.S: Tu chiar crezi asta ?!

spät;

eram.tu.eu.noi.voi.acum.trecut.iubire.dragoste.răsărit de soare.

furtună.nori.ploaie.adevăr.puritate.

noapte.luna plină.stele.praf.ţigări.sex.ea.întîmplare.el.

de ce.cum.cand.a fost.

uitare.sfîrşit.început.senzaţii.momente unice.

nisip.trup.amestec.egal.niciodată.



Sa fim prea fericiţi, si sa ne doară.

Sa uiti sa mai trăieşti, sa nu îţi pese.

Sa minţi spunand adevărul.

Sa canti de fericire plangand.

Sa pleci uitand sa spui "La revedere.."Oriunde, oricand, singur.

Sa fim împreuna dar separat.

Sa ai un viitor spulberat, spart, împrăştiat si sa te bucuri.

Sărutidar cu brutalitate.Obligi sa exişti.

Îmbrăţişaţi sărind pe el/ea si spunandu-i prin priviri cat îl/o apreciezi.

Sa nu îţi pese dar sa iubeşti necondiţionat.

Dimineaţa sa pleci incaltandu-te cu fericire păşind greoi, urland de durere.

Seara sa îi porţi mirosul si sa te amesteci în mulţime.

Trăind singur..alaturi de cei din jur.

Visand la realitate cu ochii deschisi.



Vanzatorul de iluzii.

O tine strans în braţe.Trăieşte clipa.

Ea sta tolănita în braţele lui.S-a dezbrăcat de prejudecăţi.Are încredere în el.Ştie ca acum este vremea sa îl preţuieasca.

Braţele lui o îmbracă, invelind-o în voal.Alb.Pur.

Seara îi cuprinde.Pe o foaie de nor presara cu precizie praf de stele spunînd-i cat îl iubeşte;

E firesc, îi plăcea.Ea îi dărui totul.

El..iluzii.Se pierde;



suflete cu siluete lungi,indescifrabile, umbrite de neiubire...

Si îţi doreşti atat de tare sa caştigi lupta cu ea,încat ai renunţa la orice.

Pana si la cele mai frumoase momente din viaţa.

Ti-ai dori sa pierzi totul doar ca sa caştigi lupta.Sa o vezi plangand si strigand de durere.

Dar nu este o lupta cu ea, este o lupta cu eul interior ce mereu vrea sa iasă la suprafaţă, tradandu-te.

Te minţi singur, şti ca orgoliul masculin este de neivins.Sau poate nu te-ai chinuit destul ..

...für immer

Vocea lui vibra.

Undeva langă fereastra este acelaşi pachet de ţigări.

Sub pernă încă mai sta ascuns primul trandafir.

Totul este identic..dar lipseşte ceva.

-Voi pleca ..
-Merg cu tine !
-Ai merge cu mine ?
-Oriunde, oricand.
       Evita sa o privească, nu crede în vorbele ei.
                         Îl sărută uşor.
-Eu nu mai am timp..nu mai pot ramane aici.
       Hotarata merge spre biblioteca.Arunca ceasul.
-Acum am spart timpul !Acum ai timp sa mai stai cu mine!
-Clipa trece pe langă noi ...
-Nu pleca;am nevoie de zambetul tău mai mult decat orice..
-Trebuie.Nu am avut de ales..
-Mă mai iubeşti ?
-Desigur.
-Mai mult decat îţi iubeşti viaţa ?
-Nu.
-Mai mult decat îţi iubeşti prietenii ?
-Nu.
-Mai mult decat iubeşti muzica ?
-Nu.
-Dar atunci ?
-Trăiesc prin toate;
-..ia-mă cu tine.Voi trai cu dragoste si cu amintiri.
-Dar..dacă vom rămane fără ele? Dacă ce este în jurul nostru ne va despărţi la un moment dat ?

-Ne vom descurca.