Revenire, partea |

-După atatia ani pierduţi în vraja marii, te-ai gandit sa mă suni si sa o luăm de la capăt.Tipic ţie...

Au trecut 10 ani si imaginea ta îmi este la fel de bine tipărita în minte.Ti-am promis ca îti păstrez amintirile într-un colţişor din mintea mea.M-am ţinut de cuvant.-

Sambata, ora 11:00, iar eu încă îmi pierdeam timpul prin pat.În timp ce pleoapele mi se închid, telefonul începe sa sune..si suna..suna..suna..intr-un final am răspuns:

"-Neata, A.!Sper ca nu te-am trezit...asa cum o făceam de obicei.

..cunoşteam acea voce groasă, dar blanda.Îmi aminteam aproape zilnic de acel calduros, dar plin de mister 'neata'.Cu toate ca eram sigură ca tu erai la telefon..evit sa spun ceva.A trecut atata vreme ! el continua:

-Ştii..mă întrebam dacă locuieşti încă aici...Mai eşti acolo ?!

-Deci chiar te-ai întors..totuşi..

-Lasă-mă sa îţi explic, da-mi o singura şansă si îţi promit ca nu o sa te dezamagesc!

-Nu am timp de explicatiile tale, la mijloc sunt 10 ani în care nu ai mai dat niciun semn de viaţa,plus ca ti-ai schimbat si numărul de telefon iar tot ce am putut afla despre tine este ca ai fugit seara cu ea.Toata lumea a fost ingrijorata pentru tine, inclusiv eu.

- ..nu am crezut ca..

-Nu mă intrerupe !Ce a fost ,a fost si cu asta am pus punct discuţiei.

-De dragul vremurilor bune, în care era totul perfect, nu îmi închide telefonul în nas.Măcar spune-mi dacă ai rămas în oraş si locuieşti tot cu sora ta.

-Nu crezi ca e cam tarziu sa te mai interesezi de mine ?!Ştii, nu totul ti se oferă pe tavă doar ca eşti cine eşti.

 ---------------------------------
-Dar..te-am rugat !"


De fiecare data, sambata după masa îmi petrec cateva ore bune în fata laptopului (sambata este zi de lene).Se aude un zgomot ciudat din spatele uşii, dar dau vina pe motanul care are obiceiul de a sari peste anumite lucruri sisfarseste lovindu-se în usa.Suna insistent la usa, dar cum am zis mai sus, sambata este ziua de lene si o las pe sora mea sa răspundă.După cum mă aşteptam, iese din camera ei injurandu-mi motanul, 'se loveste' de vechea floare din colţ pe care ea a denumito jungla si deschide usa.
-E pentru tine !!!
Din ce îmi amintesc, nimeni nu si-a anunţat prezenta în acea zi.Cu greu renunţ la ideea ca urma sa îmi fac o masca de fata si sa mă răsfăţ.Merg spre usa de la intrare.Un fulger bate în geam si mă gandesc ca 'musafirul nepoftit' probabil îşi caută un adapost.Cam asa ceva a si fost...
-Ce cauţi  aici ?!Ai greşit persoana, adresa..
El era ud tot.Se scurgeau picături de ploaie din hainele lui.Nu puteam sa îl dau afara..era furtună (sau puteam, dar ceva din mine m-a oprit).Cu toate astea nu mă pot abţine sa nu îl critic si sa nu îi reproşez ca a greşit mult prea mult, iar eu nu vreau sa  îmi mai amintesc de persoana lui.Ştiu ca au trecut 10 ani, dar la infatisare este neschimbat, ok..acum are un corp de invidiat, dar trasaturile sunt aceleasi.Nu îi pot uita zambetul din coltul gurii, sau ochii albastrii ca cerul cand este vara.Acum este un barbat în toata firea.A renuntat la tunsoarea de pusti si si-a schimbat aspectul neingrijit.
-Sunt sigur ca am venit unde trebuie, si spunand aceste cuvinte si-a asezat palmele pe talia mea si m-a sarutat pe obraz.

În mine se dadea o lupta..mi-am promis ca nu voi mai avea vreo legatura cu el, ca nu o sa vreau sa fac parte din viaţa lui, destul de zbuciumata,ca si eu îmi refac viaţa, la fel ca el.Dar în atatia ani, nimeni nu ia putut lua locul..Iar acum, cu venirea asta neasteptatasi alte 5 batai în plus pe minut.N-am rezistat si l-am luat în brate, foarte strans.M-a bufnit plansul, dar incercam sa ascund acest detaliu..incercari esuate. simt ca îmi bate din nou inima..
-Si traditia de sîmbăta a rămas la fel ?
-Pijamale dimineata-după amiaza iar seara-filme ?
-Lucrurile s-au mai schimbat, au aparut si altele în program.Sunt un om matur acum.
-Pijamalele cu pisici si papucii pufosi îmi demonstreaza asta !
-Mai taci !Vrei un prosop ?
-Eventual mă inviti inauntru ..?!
-Mergi cam departe pentru un strain.
(sa fim seriosi, nu era un strain, cel putin, nu pentru mine)

Stiu !A trecut mult, foarte mult timp de cand nu am mai scris nimic pe blog.Nu incerc sa imi gasesc scuze de genul:'N-am avut timp, am avut altceva de facut' etc.N-am nicio scuza..

Am visat.Am visat mult, foarte mult.Stiu, ma repet.

Dar nu am stat chiar degeaba.

Am fost plecata destul de mult timp.In toata aceasta perioada m-am convins de cateva lucruri, mi-am dat seama ca nu pot ajunge sa imi implinesc toate visele, am observat cate lucruri mizerabile poate face o singura persoana in atat de putin timp.Am fost dezamagita si incerc sa nu regret absolut nimic, nicio alegere nu a fost gresita si merg dupa o vorba :'Nimic nu este intamplator.'

Am cunoscut persoane noi, care mi-au deschis ochii si m-au trezit la realitate.Acum TOTUL este nou, e ca si cum mi s-a oferit o noua sansa, o noua usa..pe care am deschisa fara sa stau mult pe ganduri.Dincolo de aceasta 'usa' oamenii nu poarta nicio masca, nu ca nu ar purta, dar eu o dau cu usurinta la o parte si raman surprinsa.

Parca incepe sa imi para rau ca nu mai sunt la fel de naiva,de visatoare sau copilaroasa..Parca era mai frumos.Mi-am dat seama ca persoana care mi-a promis ca ma va proteja si va avea grija de mine tot timpul a mintit.Iar eu, am crezut.Am crezut in acele vorbe si m-am lasat 'prada' vanatorului.Dar asta a fost in trecut, pentru ca acum nimeni nu mai ajunge la acea parte din mine..care a fost exploatata.

Si nimic nu se opreste aici.

you love meee.

 
Îmi lipesc buzele de marginea obrazului sau, de bărbia sa, respiraţia fiindu-mi sacadata în timp ce şoldurile sale le apăsa pe ale mele.Toate sentimentele pe care m-am luptat din răsputeri sa le resping, sa le ignor, îmi invadeaza si cel mai mic colţişor din corpul meu.Mă simt în siguranţa în braţele lui, mă simt eu cea veche si fericită.Îmi era dor de mine, dar mai dor îmi era de ceea ce simţeam în acele momente.
Îmi închid ochii iar el îmi scoate hanoracul cu grija, fiind atent la fiecare reacţie a mea.Ingaduind apasărea palmelor lui, îmi spun ca acest sentiment nestăpînit, aceasta veselie care vibrează în mine nu poate însemna nimic altceva, decat Iubirea.

Mă sărută încet.Este sigur de ceea ce face, iar eu îl urmez.El este singurul căruia i-as putea explica si m-ar înţelege ca mi-a fost greu sa cred în tot ceea ce este acum.De ce?Simplu.Mi-a fost frica ca as putea pierde din nou.Si nu mă refer ca as fii părăsită sau asa ceva, ci ca l-as pierde pe acel el.

*Se întinde langa mine si apoi mă face si pe mine sa mă întind.Stăm amîndoi pe canapeaua din dormitor, privindu-ne unul pe celălalt.*

"Mi-e dor sa scriu despre tine, cu toate ca nu am prea multe amintiri.Încerc sa mi te imaginez, sa-mi reamintesc privirea caldă si pielea prea albă ca sa fii un om normal.Da, un om normal !Tu eşti un om deosebit, diferit, special.Ca noi toţi de altfel, dar cu ceva în plus.As mai avea multe de spus, dar prefer sa termin aici.Îmi e dor sa te uiti la mine si sa-mi ghicesti gandurile spunandu-mi ca mă poţi înţelege ...

Pentru tine."

'A venit momentul sa îţi faci bagajele si sa pleci din viaţa ta'

-Ana ?!

-...

Tu esti tot ce am in locul asta.

*Ploua in tine si-mi trebuie timp sa inot spre interiorul tau.

Imi trebuie timp, speranta si poate o urma de tine.*

"Am secunde de nebunie si ore petrecute in locuri vechi,  prafuite de amintiri inghetate.Pasesc pe strada 'noastra' , de data asta singura.Ceva din mine a ramas acolo, iar altceva din tine mi-a invadat trupul.

Clipe de singuratate imi excita memoriile.Ma trezesc la realitate intr-un mod nu tocmai placut.

                                                   -raze de soare pe pielea mea-

Imi beau cafeau, fumez doua tigari, trag o rochie decoltata si ma incalt cu pantofii pe care i-am ales impreuna.Parul cu aspect dezordonat si varfuri buclate stau purtate in mireasma florilor de mar.Ma parfumez discret cu darul de la ultima aniversare si ies pe usa din spate.Trec grabita pe autostrada din bataia soarelui si ajung la barul unde ne-am cunoscut.Am aceleasi obiceiuri, cele cu care te-am obisnuit.

"Masa de langa fereastra, multele pahare de vodka si ultimele tigari din pachetul inceput aseara."

-Trebuie sa vorbim despre suflete ...

-....

Si asta a fost tot ce-mi amintesc de atunci.Perioada aia in care eram libera, dar a ta.

M-ai vandut in iluzii prietenilor nostrii, prieteni care acum sunt doar ai tai."

dreams;

E prea tarziu.

Au căzut culorile peste-al ei trup nemiscat.Îşi lăsa buclele parcă de foc sa se scurga pe umerii goi.Priveşte nesigură în jurul ei, totul este alb, pur, neatins de oameni.

-Împinge-mi trupul în zăpadă!Acoperă-mă de sperante cu tine..

-...

Urmele mele vor ramane aici, trupul meu va ramane aici, pe jos, pe zăpadă.Nu mă voi mai ridica.De ce?Dacă mă ridic, maine o sa cad iarăşi.Maine o sa îmi respingi visele, o sa îmi zdrobesti speranţele, vei profita de sărutul meu..

Un noi etern..

Probabil ca nu ştiu adevărul si probabil ca nu o sa îl ştiu niciodată.Poate ca o sa iubesc tot felul de femei cu pielea albă si buze roşii, cu solduri late si sani tari, cu picioare lungi si parul creţ.Poate ca peste cativa ani mă voi căsători cu o asemenea fiinţa, dar o voi căuta pe ea la care am visat.Si atunci o sa umblu seara prin parcuri, fumand neîncetat ţigări neterminate si voi plange cand soarele răsare.Iar singurul remediu este un pumn de somnifere cu vodka si suc de portocale roşii.Si dimineaţa mă voi trezi doar pentru a manca ciocolată si jeleuri, gandindu-mă cat îţi plăceau dulciurile.

Eu voi spera neîncetat, voi spera ca si tu mă cauţi.

Cu dragoste.