Nu pot avea încredere în fiinţele umane.Sunt reci si crude.Ca viaţa.

Dar eu îmi iubesc viaţa ,iubesc fiecare clipa care poate ca trece neobservată pe langă mine.

Am încercat sa mă gandesc cum voi muri:

-voi lua pastile pană cand nu voi mai avea puterea sa le duc la gura=>sigur le voi scuipa si îmi va fii foarte rău
-mă arunc după bloc/fereastra=>prea multă lume va sari în ajutor
-îmi bag un cuţit în inima         =>sangele îmi face greaţă
-sa-mi pun pistolul la tamplă   =>prea clasic
-sa mă spanzur în camera mea=>sigur ar intra tocmai atunci cineva
-plutesc pe mare pană voi rămane fără oxigen si poate găsesc  rechini=>voi avea intenţia sa lupt cu valurile pană ajung la mal.

Probabil cea mai rezonabilă cale de a muri este sa mă sacrific pentru o alta fiintă.As muri cu zambetul pe buze.Sigur voi ramâne fericită ca în urma mea am lăsat un alt trup fericit.

Un lucru este sigur :Vreau sa dispar de tot de pe aceasta lume.Vreau sa ramană din mine doar cenuşă albastră stransă într-o sticlă aruncată în mare.